Magazine Nouvelles

Ana Blandiana | Nec plus ultra

Publié le 05 avril 2011 par Angèle Paoli
«  Poésie d’un jour

NEC PLUS ULTRA

Mi s-a spus să te caut
Şi eu însămi nu voiam decât căutarea.
Nici măcar nu mă gândisem
Ce m-aş face cu tine
Dacă te-aş găsi.
Te-aş pune în pământ ca pe o sămânţă?
Te-aş hrăni ca pe-un animal domestic
Socotindu-ţi foloasele blănii şi cărnii,
Lânii şi laptelui?
Sau, dimpotrivă, m-aş lăsa eu devorată
Ca de o fiară?
Sau ca printr-o pădure
M-aş rătăci cu spaimă prin time?
Sau ca într-o prăpastie
M- aş lăsa să cad nebănuind adâncimea?
Sau ca într-o mare
M- aş înmormânta în peşti ?
Mi s-a spus să te caut,
Nu să te găsesc.

Ana Blandiana, Stea de pradă, Cartea Românescà, Bucarest, 1985, in Ana Blandiana, Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Poesia, Roma, 2004, pagina 124.


NEC PLUS ULTRA

Mi è stato detto di cercarti
e io stessa non volevo che cercare.
E non ho mai pensato
a cosa fare di te
nel caso ti trovassi.
Ti affiderei alla terra come un seme?
Ti nutrirei come un animale domestico
soppesando il valore della pelliccia, della carne,
della lana, del latte?
O, al contrario, mi lascerei sbranare
come da una fiera?
O come in una foresta
mi smarrirei sgomenta in te?
O come in un burrone
mi lascerei cadere senza saperne il fondo?
O come dentro un mare
nei pesci mi seppelirei?
Mi è stato detto di cercarti,
non di trovarti.

Ana Blandiana, Stea de pradă, 1985, in Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Poesia, Roma, 2004, pagina 125. A cura di Biancamaria Frabotta e Bruno Mazzoni.


NEC PLUS ULTRA

On m’a commandé de te chercher
Et mon unique désir c’était de me livrer à cette recherche.
Je n’ai même pas songé
À ce que je ferais de toi
Si je te trouvais.
Te mettrais-je en terre comme une semence ?
Te donnerais-je à manger comme à une bête domestique
Dont on prévoit d’utiliser la fourrure, la viande,
La laine et le lait ?
Ou bien au contraire me laisserais-je dévorer
Comme par une bête fauve ?
Ou alors me perdrais-je en toi
En tremblant de peur, comme dans une forêt ?
Ou comme au fond d’un précipice
Me laisserais-je ensevelir par les poissons ?
On m’a commandé de te chercher
Pas de te trouver.

Ana Blandiana, Étoile de proie, Ateliers du Tayrac, Collection "Tripes" n° 4, 12230 Saint-Jean-du-Bruel, 1991, page 24. Traduit du roumain par Hélène Lenz.



■ Voir aussi ▼

→ (sur le site de LiterNet.ro) d’autres poèmes (traduits en français par Luiza Palanciuc) extraits du recueil Autrefois les arbres avaient des yeux d’Ana Blandiana (Anthologie [1964 – 2004], Cahiers Bleus / Librairie Bleue, 2005)
→ (sur le site Notre Europe) Rencontre avec Ana Blandiana, poétesse roumaine (entretien du 30 octobre 2008 à télécharger)
→ (sur Poesie.net) Anna Blandiana par Jean-Pierre Rosnay
→ (sur Romanan Voice) 115 poèmes (en roumain) d'Ana Blandiana




Retour au répertoire d’avril 2011
Retour à l' index des auteurs

» Retour Incipit de Terres de femmes

Retour à La Une de Logo Paperblog